Treceți la conținutul principal

Dragostea adevărată este o alegere

Stiu ca despre iubirea romantica s-a scris și s-a vorbit mult, s-au produs multe acțiuni eroice în numele ei și s-au vărsat nenumărate lacrimi de dor.

Da, este adevărat ca este un sentiment unic, sublim, ca îți pierzi capul și este asa de plăcut sa fii îndragostit. Dar sa facem distincție de între a fi îndrăgostit și a avea fluturi în stomac și a iubi cu adevărat pe cineva un timp îndelungat. 

Din punctul meu de vedere, iubirea adevărată este o alegere. Da, mulți o sa ma contrazică și o să-mi spună cum ei nu pot oricât și-ar propune sa se despartă de cineva, orice le-ar face. Da știu, am fost și eu acolo mult timp din viata mea, dar din fericire am depășit aceasta faza și tocmai asa am ajuns la aceasta concluzie. 

Ideea este ca în fond nivelul de iubire pe care îl simțim pentru celalalt este o reprezentație a modului în care ne percem noi înșine, a puterii pe care o acordam celuilalt asupra noastra și a propriilor așteptări de a primi un anumit grad de iubire egal cu cel pe care noi îl purtam, de cele mai multe ori la superlativ. 

În mod inconstient alegem oameni cu aceeași putere de atractivitate ca și noi, deci pana la urma chiar și reacția chimica a îndrăgostirii este determinata de propriile perceperi ale lumii exterioare, pentru ca, de ce sa nu recunoaștem, ne îndrăgostim de cei de la care speram și sunt șanse sa primim înapoi îndrăgostirea.

Presupunând ca am trecut de aceasta etapa de la început, construind o relație începem sa ne trezim asa dintr-o data la realitate și sa vedem cum este celalalt în realitate. De aici încep conflicte, neînțelegeri, este o etapa absolut normala pentru ca 2 entitati diferite, cu obiceiuri și filtre personale proprii sunt sunt puse în situația de a se accepta reciproc. De obicei aici au loc alegerile, de ambele părți. În funcție de modul în care fiecare este construit, se decid sa continue sau nu relația, câteodată unul dintre ei dându-se mai rănit și fiind părăsit la final. Sau, dimpotrivă, reușesc sa se accepte și sa construiască ceva solid, cel puțin pentru o parte din viata lor. 

Acesta este motivul pentru care sunt sigura ca iubirea adevărată este o alegere, deoarece ea se construiește în timp prin respectarea unicității partenerului, lipsa de judecata și prin comunicarea constanta despre diferențele de opinii. 

Așadar, sa lăsăm la o parte invinovatirea, certurile, blamarea sortii sau a oricăror factori exteriori. Fie alegi sa iubești și sa lucrezi la relația ta continuu, acceptând omul de lângă tine, fie alegi sa mergi pe un alt drum. Orice alta cale de mijloc cum ar conformarea, trăirea în nefericire sau chiar înșelatul, este tot o alegere și personal consider ca este total neproductiv sa apelezi la ea. 


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Turcia si "Cele 40 de legi ale iubirii"

Nimic nu este întâmplător si totul vine cand ești pregatit emoțional pentru a trăi o experiență sau alta.  Recent mi-am împlinit o dorința foarte mare, un vis pe care îl am de câțiva ani buni, pe care l-am tot amânat din diverse motive: "zborul" într-un balon cu aer cald. În jurul acestei dorințe am creat un plan care a condus la alegerea unui circuit în Turcia, care conținea excursii în cea mai frumoasă zona unde se pot vedea zeci de baloane zburând în același timp - Cappadocia.  Ceea ce nu am știut și nu am putut anticipa a fost efectul major pe care urma să-l aibă această întreagă expediție asupra  nivelului meu de conștiința, efect care era mult dincolo de plimbarea în aer cu balonul.  Anul trecut în primăvară am participat la un joc, un fel de ruleta de dăruit și primit cărți între persoane necunoscute, alese aleator. Am primit o carte, a stat ceva timp pe birou, după care a ajuns în bibliotecă, fără a fi citită. Anul acesta, cu aproximativ 1 săptămână înainte d...

De ce este important sa ma cunosc?

Cum îmi poate spune cineva ca am nevoie sa ma cunosc? A dică eu nu ma cunosc? Normal ca ma cunosc, am atatia ani de viata, am anumite realizări, am experiente prin care am trecut.  Cam asta este ceea ce ne spune partea de ego din noi când auzim în jur sintagme legate de cunoașterea de sine. Ceea ce nu realizam însă, este ca acest lucru denota o identificare a noastra profunda și aproape totala cu ego-ul, uitând practic de adevărată noastră esenta, de scopul pentru care am fost creați, de împlinirea misiunii pentru care am venit în lume. Ne pierdem în gânduri, ne concentram pe ceea ce mintea ne spune ca e adevărat și transformam totul în emoții fals construite doar de mental, uitând sa ne raportam la ce simțim. Ce urmează? Emoțiile nasc acțiuni, mai mult sau mai puțin productive, iar în final toate conduc la rezultate, mai mult sau mai puțin favorabile sau placul nostru. Și apoi o luam de la capăt. Și ce este greșit în asta o sa va întrebați, nu asa face toată lumea, sau cel puț...

Alegeri sau soarta?

Fie ca ne acceptam sau nu, suntem rezultatul propriilor alegeri. Cu toate astea, în ciuda evoluției miraculoase a tehnologiei, majoritatea ne conformam încă sa ne ascundem în spatele unor sintagme învechite cum sunt "Asta e soarta mea" sau   "Asa mi-a fost sortit în viata". Astfel, scăpăm de orice responsabilitate și oferim puterea asupra propriei vieți unei forte exterioare, fără a avea vreo baza reala. Este adevărat ca toți avem unul sau mai multe scopuri și roluri de îndeplinit și ca nu ne-am născut întâmplător, însă de aici și pana la a da vina pe circumstanțe pentru ca am ajuns sa fim nefericiți este o cale lunga și plina de neadevaruri și fabulație. Am face orice sa scăpăm de asumare și sa ne găsim constant motive pentru a ne plânge. Din păcate, în traducere libera, doar ne autosabotam și ne conducem pe un drum sigur către neîmplinire și frustrări. Nu suntem perfecți, cu toții suntem o combinație de bun și rău, de frumos și urat și este cazul sa acceptam aspec...