Stiu ca despre iubirea romantica s-a scris și s-a vorbit mult, s-au produs multe acțiuni eroice în numele ei și s-au vărsat nenumărate lacrimi de dor.
Da, este adevărat ca este un sentiment unic, sublim, ca îți pierzi capul și este asa de plăcut sa fii îndragostit. Dar sa facem distincție de între a fi îndrăgostit și a avea fluturi în stomac și a iubi cu adevărat pe cineva un timp îndelungat.
Din punctul meu de vedere, iubirea adevărată este o alegere. Da, mulți o sa ma contrazică și o să-mi spună cum ei nu pot oricât și-ar propune sa se despartă de cineva, orice le-ar face. Da știu, am fost și eu acolo mult timp din viata mea, dar din fericire am depășit aceasta faza și tocmai asa am ajuns la aceasta concluzie.
Ideea este ca în fond nivelul de iubire pe care îl simțim pentru celalalt este o reprezentație a modului în care ne percem noi înșine, a puterii pe care o acordam celuilalt asupra noastra și a propriilor așteptări de a primi un anumit grad de iubire egal cu cel pe care noi îl purtam, de cele mai multe ori la superlativ.
În mod inconstient alegem oameni cu aceeași putere de atractivitate ca și noi, deci pana la urma chiar și reacția chimica a îndrăgostirii este determinata de propriile perceperi ale lumii exterioare, pentru ca, de ce sa nu recunoaștem, ne îndrăgostim de cei de la care speram și sunt șanse sa primim înapoi îndrăgostirea.
Presupunând ca am trecut de aceasta etapa de la început, construind o relație începem sa ne trezim asa dintr-o data la realitate și sa vedem cum este celalalt în realitate. De aici încep conflicte, neînțelegeri, este o etapa absolut normala pentru ca 2 entitati diferite, cu obiceiuri și filtre personale proprii sunt sunt puse în situația de a se accepta reciproc. De obicei aici au loc alegerile, de ambele părți. În funcție de modul în care fiecare este construit, se decid sa continue sau nu relația, câteodată unul dintre ei dându-se mai rănit și fiind părăsit la final. Sau, dimpotrivă, reușesc sa se accepte și sa construiască ceva solid, cel puțin pentru o parte din viata lor.
Acesta este motivul pentru care sunt sigura ca iubirea adevărată este o alegere, deoarece ea se construiește în timp prin respectarea unicității partenerului, lipsa de judecata și prin comunicarea constanta despre diferențele de opinii.
Așadar, sa lăsăm la o parte invinovatirea, certurile, blamarea sortii sau a oricăror factori exteriori. Fie alegi sa iubești și sa lucrezi la relația ta continuu, acceptând omul de lângă tine, fie alegi sa mergi pe un alt drum. Orice alta cale de mijloc cum ar conformarea, trăirea în nefericire sau chiar înșelatul, este tot o alegere și personal consider ca este total neproductiv sa apelezi la ea.
Comentarii
Trimiteți un comentariu