De ce este important sa ma cunosc?

Cum îmi poate spune cineva ca am nevoie sa ma cunosc? Adică eu nu ma cunosc? Normal ca ma cunosc, am atatia ani de viata, am anumite realizări, am experiente prin care am trecut. 

Cam asta este ceea ce ne spune partea de ego din noi când auzim în jur sintagme legate de cunoașterea de sine. Ceea ce nu realizam însă, este ca acest lucru denota o identificare a noastra profunda și aproape totala cu ego-ul, uitând practic de adevărată noastră esenta, de scopul pentru care am fost creați, de împlinirea misiunii pentru care am venit în lume.

Ne pierdem în gânduri, ne concentram pe ceea ce mintea ne spune ca e adevărat și transformam totul în emoții fals construite doar de mental, uitând sa ne raportam la ce simțim. Ce urmează? Emoțiile nasc acțiuni, mai mult sau mai puțin productive, iar în final toate conduc la rezultate, mai mult sau mai puțin favorabile sau placul nostru. Și apoi o luam de la capăt. Și ce este greșit în asta o sa va întrebați, nu asa face toată lumea, sau cel puțin 95% din populație? Exact aici este problema, cel puțin din perspectiva mea.

Ne raportam la ceilalți, ni se pare ca e normal sa mergem pe pilot automat pentru ca asa procedează majoritatea și tocmai din acest motiv rămânem pe loc și ne învârtim inevitabil în același cerc: anxietate, graba, munca non-stop, oboseala, bani putini, neajunsuri, bârfă, conformarea ca asta e viata noastră, plângeri de mila, zâmbete și impliniri doar din când în când pentru a ne confirma ca fericirea vine greu și durează puțin, și apoi din nou de la capăt. Asa ne asiguram ca nu vom ajunge niciodată printre cei 5% din oameni, care deși asemănători cu noi la exterior, total conștienți și transformați în interior. Sunt aceia pe care ii invidiem, cei care reușesc să-și trăiască viata visurilor lor, care construiesc afaceri de miliarde de euro, care impacteaza mii de oameni prin ideile lor, care călătoresc prin toată lumea, cărora nu le este teama sa încerce ceva nou și sa spargă stereotipuri inoculate în mintea noastră de generații întregi, care muncesc într-adevăr, dar au obiective clare, în concordanta cu credințele și valorile lor și care ii ajuta în drumul lor pe cei mai putini norocoși. Mai presus de orice, aceste persoane reușesc sa-si parcurga calea păstrandu-si un zâmbet, o seninătate și un firesc care multora dintre noi ne lipsesc. 

Ce au ei în plus? Curaj, deschidere, modestie, convingerea ca au de invatat de la fiecare om, dorința constanta de a evolua și darui, setare mentala și, cel mai important poate, obiceiuri zilnice sanatoase, pe toate ariile vieții.

Și acum sa ne întoarcem la cunoașterea asta de sine. De ce este asa de important și totodată asa greu sa ma cunosc?

Dacă nu te cunosti pe tine cel real, nu vei putea să-ți definești obiective și dorinte clare care sa te conducă spre viata împlinită pe care ne-o dorim cu toții.

Dacă nu știi ce vrei cu adevărat, ajungi sa te lupți și sa muncești pentru a obține ce vezi la cei din jur sau ce ai fost învățat în familie, ajungând în final sa nu ai satisfacția la care ai visat, ceea ce este perfect normal, avand în vedere motivul initial pentru care ai pornit la drum.

Aici intervin frustrarea si dorința de a avea și a acumula mai mult și mai mult, iei toți pasii de la capăt, muncești continuu, fără a ști exact încotro te îndrepți, cu speranța că nivelul de dopamina va creste și vei atinge fericirea absoluta. Ceea ce nu se întâmplă.

Nu spun ca acest mod de viata este neaparat greșit, este doar neproductiv pentru tine. De ce? Pentru ca ai muncit, ai avut realizări și momente de glorie, dar în mare parte la nivel mic. Ești tot în cei 95% din populație și îți spui ca e bine, ca ai făcut destule, ca nu ai avut norocul altora și te-ai chinuit singur, iar acum oricum ești prea bătrân sa faci lucrurile diferit. End of the story.

Și cel mai grav este ca asa le transmiți și generațiilor viitoare sa procedeze, aceleași credințe limitative ca viata e grea, ca totul este o lupta, ca banii se câștigă cu multa truda și ca nu le poți avea pe toate, ca trebuie sa renunti la a excela pe un plan al vieții ca să poți avea succes pe un altul. 

Adevărul este ca poți sa le ai pe toate, ca este posibil sa ai și o familie fericita, sa fii și împlinit financiar, sa ai și o cariera reușită și sa ai parte și de împliniri sufletești de excepție. Condiția este sa știi cine ești, sa definești unde vrei sa ajungi și sa ai credință, sa crezi în tine, sa crezi în scopul tău, sa crezi în divinitate, sub orce forma o percepi tu.

Concluzia este ca, dacă nu începem cu a lucra si a pune mai intai bazele unei fundații solide, adică cunoașterea de sine, nu putem construi apoi implinirea de visuri durabile și vieți impactante.