În anul 2 de facultate o profesoara ne-a spus la un moment dat ca dacă e sa rămânem cu ceva de la ea, măcar sa ne amintim următorul lucru: sa alegem mereu sa vedem partea buna din fiecare om pe care îl întâlnim.
Adevărul este ca nu îmi amintesc numele dumneaei sau al materiei, dar aceasta fraza cumva a ajuns sa facă parte din modul în care percep lumea din jur și pentru asta ii sunt veșnic recunoscătoare.
Da, este un miracol sa alegem sa vedem partea buna, când de fapt tot ce auzim și vedem în jurul nostru sunt critici, bârfe, analize negative sau judecați ale celorlalți.
Cum ar fi ca de la fiecare persoana întâlnită într-un anumit moment al existentei noastre sa rămânem cu o amintire plăcută, cu ceva pozitiv de spus, cu un sentiment de bucurie?
Adevărul este ca nimeni nu este în totalitate bun sau rău, toți suntem construiți având caractestici din ambele tabere. Totodată, indiferent cât de imposibil de apreciat ni se pare un om sau câte conflicte am avea cu el, cu siguranță exista și latura bună, o trăsătură de caracter, un zâmbet sau măcar un obiect de vestimentație care sa ne placa.
Observând lumina din celalalt, un detaliu pozitiv cât de mic, ne schimba starea, ne determina sa devenim mai îngăduitori cu cei de langa noi și cu siguranță ne îmbunătățește modul în care ne raportam la societate și în care gândim.
Practic, în clipa în care ne mutam atenția de la defecte la calități, starea noastră interioara se modifica, suntem capabili sa trecem de la a judeca la a accepta și reușim sa comunicam și sa dezvoltam relații într-un mod mai armonios.
Pana la urma, noua nu ne-ar plăcea ca ceilalți sa aleagă sa vadă frumosul din noi? În fond cam asta ne dorim, sa fim apreciați, plăcuți sau admirați, asa ca de ce sa nu înceapă totul de la noi?
Comentarii
Trimiteți un comentariu