Starea de acceptare ne oferă atât de multă bucurie interioară încât este aproape imposibil de exprimat în cuvinte.
Ce înseamnă acceptarea?
🟢În primul rând este vorba despre acceptarea propriei persoane. Adica să mă accept fix așa cum sunt eu în prezent, fără să ma judec, fără să ma blamez, fără sa mă gandesc că aș fi putut face mai mult. Pur și simplu să accept ideea că tot ceea ce sunt astăzi este rezultatul existenței mele de până acum și să înțeleg conștient că am făcut tot ce am putut mai bun, cu resursele și cunoștințele pe care le-am avut la dispoziție.
Este un proces deloc ușor și sigur vom descoperi multe lucruri care nu ne plac sau ne provoacă disconfort, dar este necesar sa le acceptăm pe toate pentru că fac parte din existența noastră și sigur au vaut scopul de a ne ajuta la un moment dat.
🟢Apoi ajungem la acceptarea a ceea ce este în exterior și asupra cărora nu avem puterea să le schimbăm. În loc sa ne concentrăm si risipim energia pe evenimente externe, oameni si fapte asupra cărora oricum nu avem control, este mai folositor să le acceptăm așa cum sunt și să ne canalizăm atenția spre acolo unde putem acționa si unde depinde de noi.
Acceptarea este de cealaltă parte a judecății, mai ales în ceea ce privește punctele de vedere din afară pe care noi nu le putem înțelege. Chiar dacă nu suntem de acord cu ceva sau cu cineva, nu înseamnă neaparat că este eronat și ca doar știm adevărul absolut. Iar aici intervine simpla acceptare că există și lucruri pe care nu le înțelegem, dar fără a avea vreun sentiment negativ cu privire la asta.
Starea de acceptare creează dintr-o dată spațiu. Acel spațiu de liniște, de calm absolut, lipsit de mândrie, teamă, ambiție grabă, judecată, trufie, neliniște.
Aici apare starea de prezență absolută, unde toate lucrurile sunt așa cum ele și tot ceea ce contează este clipa de acum.
Este senzația profundă de a exista, pur și simplu.😌
Comentarii
Trimiteți un comentariu