Cred că în prezent mulți dintre noi se simt copleșiți. Și eu mă număr printre ei uneori, recunosc.
Suntem ocupați
Petrecem atât de mult timp în mintea noastră mereu ocupată cu a planifica, rezolva și nu în ultimul rând cu a inventa probleme, încât chiar ne considerăm super ocupați și cu multe sarcini în așteptare.
Dacă ne întreabă cineva ce facem, mereu răspundem:"treabă multă". Fie că este vorba de locul de muncă sau de alte proiecte personale, senzația noastră generală este că suntem pe fugă, în întârziere, că nu facem suficient, că nu ne ajunge timpul și că avem multe în așteptare.
Oare chiar așa este?
Din propria experiență vă spun sincer că nu. Nimic nu este atât de urgent și nimeni, cu excepția noastră, nu ne încarcă cu sarcini continue și interminabile de dimineață până seara și de multe ori chiar și în vise în timpul nopții.
Realitatea este că noi singuri ne atragem astfel de joburi sau de situații de rezolvat non-stop si avem impresia ca "trebuie" să facem multe, multe, multe activități zilnic.
De ce ne-am face asta singuri?
Este un mecanism de apărare. De cine? De propriul interior pe care nu dorim să-l ascultăm și pe care am face orice doar să-l evităm. Am fost acolo multă vreme și cu siguranță vor mai fi momente și pe viitor.
Cum scapi din capacana propriei minți?
Faci o listă scrisă de mână cu tot ce crezi ca ai de făcut și cu timpul estimativ pentru fiecare sau termenul limită.
Apoi pentru fiecare punct te întrebi realist dacă trebuie făcut și dacă reprezintă o prioritate. Poți chiar sa oferi note in funcție de cât de importantă este fiecare acțiune. În plus, notează ce simți in legătură cu fiecare activitate și care sunt beneficiile aduse.
Așa vei descoperi că nu totul este urgent, că nu tot ce îți trece prin cap îți și dorești real să faci și că, oricât de om de acțiune ești, unele lucruri chiar pot fi amânate, mai ales dacă beneficiile nu sunt atât de mari pe cât credeai.
Se spune ca doar 20% din acțiuni ne aduc 80% din rezultate, asa că alege înțelept, și mai ales real.
Când am făcut ultima dată acest exercițiu, am realizat, după ce am notat, taiat, refacut și planificat, că există timp, doar că nu toate trebuie făcute săptămâna aceasta, luna aceasta sau anul acesta
Da, imi place să mă implic și să fac multe în același timp, doar că am posibilitatea de a alege pentru acum și a pune în așteptare ceea ce nu este urgent.
După ce am finalizat planuri si calcule, m-am relaxat dintr-o dată. La final am ajuns la niște rezultate care mi-au demonstrat că percepția mea că doar muncind 12 ore pe zi pot ajunge unde îmi doresc este eronată. Asta mi-a oferit atât de mult spațiu și claritate mentală încât am râs de mine însămi.
Este revelator un astfel de exercitiu pentru ca îți dai seama cât te păcălește mintea de fapt.
Da, sunt bune obiectivele și acțiunea, dar și analiza rezultatelor posibile este vitală pentru că îți poate aduce o imagine de ansamblu care te ajută să vezi dincolo de ceea ce credeai că "trebuie".
Asadar, mai multă blândețe în decizii, mai puțină presiune și mai multă ordine în gânduri și claritate în sarcini. În plus, nu există nimeni care să poată face concomitent mai multe acțiuni și să le ducă la final așa cum trebuie, mulitasking-ul este doar un mit defectuos și total neproductiv.
Pentru toate există un timp și nu este mereu vorba despre acum. Acum pot să fac bine doar câteva lucruri, liate pe rând, așa că aș face bine să mi le aleg pe cele care îmi aduc cele mai bune rezultate.
Comentarii
Trimiteți un comentariu