Treceți la conținutul principal

Iertare sau acceptare?

Mult timp am crezut că iertarea este ceva măreț și că trebuie să fii un om cu suflet mare ca să ai această capacitate.

Pe la 11 ani chiar am avut de făcut o compunere cu titlul "Puterea de a ierta". Atât de mult m-a fascinat subiectul în perioada aceea, încât am compus și o poezie cu același titlu. Îmi amintesc doar prima strofă:

Puterea de-a ierta este un lucru sfant

Ce-l are orice om pe acest pamant, 

Puterea de-a ierta o are fiecare, 

Iar cel ce-o foloseste are un suflet mare. 

În strânsă legătură cu forma mea de credință în divinitate și cu modul în care iertarea păcatelor este pusă în lumină de catre religie, am fost convinsă, până acum câțiva ani, că e greu să ierți anumite aspecte. Mai mult chiar, mergeam pe o idee cum că sunt anumite lucruri atât de grave încât nu se pot ierta, decât de către Dumnezeu.

Din fericire, am descoperit între timp termenul de acceptare și sunt mult mai împăcată cu această definiție pentru a putea depăși anumite etape în care m-am simțit nedreptățită de comportamentele celorlalți sau m-am judecat chiar pe mine pentru anumite decizii.

Înțeleg acum, că la un anumit nivel înalt, cu toții suntem egali și că venim în această lume cu misiuni speciale, uneori ale noastre, uneori pentru a juca un rol important în viața altora și a-i ajuta să evolueze. 

Atunci, iertarea, care presupune cumva o suprapoziționare față de celălalt care consideri că ți-a greșit, nu mai este în acord cu această egalitate. Aici intervine fenomenul extraordinar de acceptare. Să accepți că, indiferent de cât de grave sunt anumite fapte ale celorlalți, sau chiar ale tale, fiecare om face ceea ce poate, cu uneltele pe care le deține, într-un anumit moment al vieții sale, în deplină concordanță cu rolurile si misiunile lui pe Pământ. Dacă ar fi putut și stiut mai bine, ar fi făcut, deci nu este cazul de iertare, ci mai degrabă de acceptare în afara judecății. 

Știu că nu e ușor de înțeles și cu atât mai mult de integrat acest lucru. Știu că unele fapte par imposibil de acceptat. Știu că durerea din interior ne face să credem că nu avrm cum să iertăm, dar mai ales să acceptăm anumite evenimente. 

Doar că, dacă ne dăm voie să încercăm, dacă ne eliberăm de povara învinovățirii aruncată pe umerii celorlalți sau chiar pe ai noștri, dacă începem să facem loc acceptării în viața noastră, rasplata pe care o primim este o pace interioară sublimă, un sentiment de "bine" incomparabil. 

În plus, atunci când renunțăm la a mai da vina pe trecut, pe familie, pe copilărie, pe greșelile noastre, pe țară, pe guvern, etc., ne împuternicim și ne oferim rolul de protagoniști în propria viață. Practic, ieșim din poziția de victimă și începem să ne asumăm responsabilitatea pentru propria existență. 

Indiferent că alegem să iertăm sau să acceptăm, ceea ce este esențial să înțelegem este că această acțiune o facem pentru noi, ci nu pentru celalalt. Eliberarea de sămânța de neliniște, faptul că reușim să lăsăm să existe ceva care ne-a rănit este un mare pas în dezvoltarea noastră și ne ajută cu siguranță să evoluăm și să ne bucurăm mai departe de viața sinelui nostru autentic. 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Ideea "Idei simple"

"Idei simple" a pornit fix de la o astfel de idee, de la gândul de a așterne în cuvinte diverse conștientizari la care s-a ajuns în urma evenimentelor, experientelor și al oamenilor întâlniți.  Alegerea scrisului ca modalitate de exprimare are la baza speranța că cititorii vor avea zâmbete sau "aha-uri" și ca ii va ajuta cumva sa se bucure mai mult de darul asta imens de a avea oportunitatea de a trai și de a evolua continuu. Totul capătă sens atunci când, asa cum cu maiestrie a spus Mircea Eliade, înțelegem "(...) ca nu ești dator să ajungi ceva, că nu trebuie să parvii nicăieri, că ceea ce importă în primul rând este să fii tu și să poți rămâne tu însuți în orice împrejurare a vieții." Am ales sa schimb contextul  citatului în sens pozitiv pentru ca eu cred cu tărie ca aceasta"intelegere" vine pentru toti, dar la momentul potrivit fiecăruia dintre noi. 

Ceea ce îți dorești este la o decizie distanță

Vineri, final de luna, final de semestru Astăzi s-a scurs oficial jumătate din anul 2023 și ne întrebăm cum a fost și cât am realizat din ce ne-am propus. Este benefic să facem o astfel de listă, o situație, măcar la nivel mental cu ce am reușit să finalizăm, cu ce mai avem de făcut, dar și cu acele aspecte care nu au mers atât de bine pe cât ne-am propus. Important este să fim realiști, nici prea exigenți cu noi, dar nici prea îngăduitori și să recunoaștem sincer dacă puteam sau nu mai mult, cu resursele avute. Este benefică o astfel de conștientizare, făcută într-o stare de liniște, neutră cumva și cu multa obiectivitate, atât cât suntem capabili. Focus pe starea interioară Nimeni altcineva, în afară de noi înșine, nu ne știm cu adevărat reușitele si eșecurile și cât cântăresc acestea în interiorul nostru. Este posibil ca din afară să avem viața perfectă, iar noi să ne simțim neîmpliniți și secați de energie. Aparențele pot înșela. Libertatea vine totuși din liberul arbitru pe care f...

Conflict interior

Cele mai multe conflicte interioare se creează datorită bătăliilor dintre acestea 3: 📌Cum sunt  📌Cum cred că sunt 📌Cum vreau să fiu 📌Cum sunt = modul în care sunt eu în mod natural, cu filtrele mele personale și tot ceea ce am acumulat si preluat din experiențele avute până în acest moment al vieții mele.  📌Cum cred ca sunt = ce impresie am eu despre mine, ce valoare îmi ofer singur, unde mă poziționez, ce imagine vreau să arăt societății.  📌Cum vreau să fiu = cum aș vrea să devin, cum mi-aș dori să fiu și care ar fi modul în care aș vrea să fiu perceput.  😒Când aceste 3 aspecte sunt în conflict, apare starea de agitație și nemulțumire de sine și fiecare are o modalitate diferită de a o afișa și exprima în exterior. ⁉️Soluții? ✅Da, există. Nu sunt rapide sau magice, dar au efect pe termen lung, dacă sunt înțelese corect.  💁‍♀️Eu am identificat următoarele 3 etape, detaliate mai jos.  1. Să încep să mă cunosc, pentru a echilibra "cum sunt" și "cum cr...