Treceți la conținutul principal

Despre comunicare și asertivitate

Comunicarea este un subiect foarte vast și reprezintă un instrument utilizat zilnic de fiecare dintre noi pentru a ne exprima în relațiile cu ceilalți.

Problema este ca deși credem că știm să comunicăm, având în minte doar acțiunea de a vorbi, adevărul este că a comunica presupune mult mai mult decât simplul fapt de a emite cuvinte, propoziții și fraze.


Ce se află în spatele acestei cortine numita  comunicare?

  • În primul rând suntem noi, fiecare având trăsăturile sale unice si filtrul său personal diferit.

  • Apoi apar gândurile noastre și aici ia naștere diferența dintre ceea ce avem în minte, intenția noastră de a exprima un anumit lucru și ceea ce spunem de fapt.

  • Următorul element este mediul în care se desfășoară discuția și limitele impuse de acesta.

  • La celalat capăt este cel căruia îi transmitem mesajul, cu propria sa viziune, deținând propriile credințe, perceptii și mod de a interpreta.


↪️In plus față de toate acestea, apar elementele nonverbale și paraverbale care au o importanță de 93% în recepționarea corespunzătoare a mesajului transmis.


❔Următoarea etapă este să vedem cum anume trebuie să comunicăm pentru ca discuțiile să aibă rezultatul scontat și să fie productive?



☑️Raspunsul este simplu: asertiv.


Ce înseamnă acest lucru?

 

  1. Să mă poziționez la egalitate față de interlocutorii mei (nu sunt nici mai sus, nici mai jos decât ei, indiferent de vârstă, statut social, poziție ocupată) 

  2. Să accept că există păreri diferite de ale mele și că fiecare poate avea dreptate în felul său unic

  3. Să îmi exprim nevoile cu încredere și ușurință 

  4. Să respect punctul de vedere al celorlalți, chiar dacă nu sunt de acord cu el și nu îl înțeleg 

  5. Să fiu deschis către o soluție de mijloc, care să mulțumească, într-o anumită măsură, toți participanții la discuție.


🔝Pe scurt, a comunica asertiv se poate traduce printr-o modalitate de a comunica în care ești capabil să-ți susții propriile opinii, fără a le dezaproba pe ale celorlalți.

De reținut că această calitate, asertivitatea, nu este una cu care ne naștem, ci trebuie învățată și mai ales exersată.


Noi tindem să ne ducem fie în stilul agresiv de a comunica, unde ne consideram superiori celorlalți, și considerăm că doar noi avem dreptate, fie în cel pasiv, unde ne credem inferiori și preferăm să nu ne exprimăm deloc punctul de vedere.


Pentru a ajunge să comunicăm asertiv este necesar să ne dorim acest lucru și să facem treptat pași către a dobândi această capacitate. Procesul nu este unul ușor sau simplu, are loc în timp și necesită multă practică. Însă, se merită să ajungi nu doar să comunici asertiv, ci să ai în general o astfel de atitudine fata de oamenii cu care intri în contact.

 

Rezultatul va fi acela că vei avea relații tot mai bune și vei avea o stare constantă de pace interioară, simțindu-te împăcat. 

Practic, vei fi într-o stare de echilibru în care consideri că atât tu, cât și celalalt sunteți la fel de în regula, chiar dacă nu gândiți la fel.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Ideea "Idei simple"

"Idei simple" a pornit fix de la o astfel de idee, de la gândul de a așterne în cuvinte diverse conștientizari la care s-a ajuns în urma evenimentelor, experientelor și al oamenilor întâlniți.  Alegerea scrisului ca modalitate de exprimare are la baza speranța că cititorii vor avea zâmbete sau "aha-uri" și ca ii va ajuta cumva sa se bucure mai mult de darul asta imens de a avea oportunitatea de a trai și de a evolua continuu. Totul capătă sens atunci când, asa cum cu maiestrie a spus Mircea Eliade, înțelegem "(...) ca nu ești dator să ajungi ceva, că nu trebuie să parvii nicăieri, că ceea ce importă în primul rând este să fii tu și să poți rămâne tu însuți în orice împrejurare a vieții." Am ales sa schimb contextul  citatului în sens pozitiv pentru ca eu cred cu tărie ca aceasta"intelegere" vine pentru toti, dar la momentul potrivit fiecăruia dintre noi. 

Oamenii se schimba?

O întrebare la care multa vreme m-am încăpățânat sa cred ca răspunsul este "Da", fiind convinsa ca având suportul potrivit de la cei din jur și circumstanțele favorabile este imposibil ca un om sa nu-și îndrepte comportamentul și sa nu renunțe la anumite acțiuni dăunătoare. Au trecut anii și după păreri de specialitate citite sau auzite, am ajuns la concluzia ca indiferent de cât de calitativ este mediul înconjurător și de cât de mult ajutor și sustinere ți se oferă, singurul care poate decide asupra propriilor fapte ești tu însuți.  Degeaba ți se oferta sanse și oportunități de a te corecta și de a încerca sa mergi pe calea cea buna, degeaba petreci ore întregi la terapie sau la cursuri despre o viata împlinită dacă nu ești capabil sa preiei controlul și sa te oprești din acțiunile nocive. Am văzut cazuri de oameni care au avut parte de evolutii incredibile și schimbări radicale, dar și oameni care continua sa trăiască în aceeași suferință interminabila pe care și-o provoacă