Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din ianuarie, 2023

"Acum" pot face multe, dar nu toate pot fi făcute "acum"

Cred că în prezent mulți dintre noi se simt copleșiți. Și eu mă număr printre ei uneori, recunosc. Suntem ocupați Petrecem atât de mult timp în mintea noastră mereu ocupată cu a planifica, rezolva și nu în ultimul rând cu a inventa probleme, încât chiar ne considerăm super ocupați și cu multe sarcini în așteptare. Dacă ne întreabă cineva ce facem, mereu răspundem:"treabă multă". Fie că este vorba de locul de muncă sau de alte proiecte personale, senzația noastră generală este că suntem pe fugă, în întârziere, că nu facem suficient, că nu ne ajunge timpul și că avem multe în așteptare. Oare chiar așa este? Din propria experiență vă spun sincer că nu. Nimic nu este atât de urgent și nimeni, cu excepția noastră, nu ne încarcă cu sarcini continue și interminabile de dimineață până seara și de multe ori chiar și în vise în timpul nopții. Realitatea este că noi singuri ne atragem astfel de joburi sau de situații de rezolvat non-stop si avem impresia ca "trebuie" să facem

Între logică și intuiție

Ce să alegem? Cum ne găsim răspunsurile și direcțiile potrivite nouă? Se spune că noi de fapt luăm decizii doar ghidați de emoțional, de cele mai multe ori în mod inconștient, iar apoi ne folosim de rațional pentru a le justifica. Probabil că așa este, pentru că nu știm altfel. Dar eu cred că putem mai bine de atât.🙂 Din punctul meu de vedere, nu trebuie să alegem între a ne asculta mintea logică și a ne urma intuiția. Eu consider că cel mai potrivit este să găsim echilibrul între cele două.  De ce? Pentru că ambele coexistă în ființa noastră, sunt părți ale aceluiași întreg, nu avem cum să trăim separat complet de una dintre ele. Și cel mai important este că ambele ne vor binele.  Mintea și funcțiile ei Rolul minții este de a ne oferi argumente logice, este cu noi mereu, lucrează fără oprire și vrea să-și îndeplinească cât mai eficient funcțiile, ținându-ne mereu in alertă.  Din dorința de a ne proteja, ea vine și ne aduce mereu vocea critică, ne amintește cum a fost în trecut, cu ce

Succesele de zi cu zi

Știi acel sentiment când finalizezi ce îți propui? Nu ma refer la un proiect mare, ci pur și simplu la sarcinile zilnice pe care le ai pe lista "De făcut". Te simți mulțumit Fie ca sunt legate de locul de muncă, de activitățile ce țin de pasiunile tale sau de viața personală, ai o satisfacție de sine aparte atunci când reușești să te ții de cuvânt față de tine însuți. Pentru că până la urmă, tu ești cel care își face liste și le trece fie în agenda, fie în calendar, fie în note pe telefon, fie pur și simplu în minte. Chiar dacă nu există premii sau aplauze, chiar dacă nu primești laude din partea celorlalți si chiar dacă "nu îți face nimeni statuie" - cum este o vorbă deja cunoscută, pentru tine este suficient să știi că ți-ai îndeplinit toate sarcinile cu succes și cât ai putut de bine.  Asta consider că este cea mai mare mulțumire, când realizezi tot ce îți propui, chiar dacă la nivel micro. De ce este important?  pentru că te simți împăcat cu tine însuți pentru c

Cum adică să fiu mai bun?

Adică să oprești judecata din mintea ta, inclusiv autocritica. Da, judecăm aproape continuu. Cel mai des pe noi, apoi evenimente, oameni, situații, comportamente și parcă nu ne putem opri. De ce este dăunător?  Pentru că:     1. Ne creăm o stare de disconfort singuri, nu ai cum să te simți ok când vocea critică din capul tău preia conducerea. Te încearcă frustrarea, agitația și chiar o falsă superioritate uneori.      2.Irosim timp prețios fără a avea vreun rezultat - doar vorbim și ne consumăm energia fie învinovățindu-ne pentru ce am greșit, fie imaginându-ne ce viteji am fi fost noi în locul celorlalți în diverse situații. Dar, în fapt, nu facem nimic productiv.      3. Nu învățăm nimic nou, fiind la polul opus al acceptării, singura stare din care avem posibilitatea de a evolua. Rămânem în aceeași stare în care la putere este Ego-ul, și clar nu reușim decât să stăm pe loc.  Așa că, nu e ceva așa de neimaginat, nu trebuie să salvezi pe nimeni, nu e nevoie să faci practic nimic ieșit